Chiar dacă (unii dintre noi) ne permitem să luăm vacanţă, să mai facem pauze în muncă, să întrerupem rutina, să simţim sărbătorile, SUFERINŢELE rămân active. Ba mai mult, dacă ele există, de sărbători se amplifică. Ies la suprafaţă în toată durerea lor.
Chiar dacă au stat ascunse de-a lungul întregului an, sau am reuşit să le mascăm parţial, ele sunt tot acolo. Şi la sfârşit de an, când obişnuim să facem un bilanţ, constatăm că unul din principalele lucruri nerealizate este rezolvarea lor eficientă.
Pentru că da, suferinţele sunt adesea rezolvabile, iar rolul lor este clar. Să transmită un mesaj puternic, greu de ignorat. Mesajul necesităţii unei ACŢIUNI, al unei SCHIMBĂRI.
Menţinerea STĂRII numite suferinţă este ALEGEREA fiecăruia. O poţi duce pe picioare, cu stoicism, sau poţi DECIDE, conştient, să FACI CEVA. Să lucrezi la ea. La ceea ce generează suferinţa. La cauza ei profundă, subtilă, inconştientă.
Marele filosof Kant spunea că „Suferinţa este un IMPULS către ACŢIUNE”. Şi are mare dreptate în afirmaţia lui!
Se mai spune despre SUFERINŢĂ că îl doboară pe cel slab, şi îl întăreşte pe cel puternic! Cu menţiunea că fiecare dintre noi poate ALEGE:
- dacă vrea să fie puternic, să lupte, să înveţe cum să GESTIONEZE suferinţa,
Sau...
- să DECIDĂ că vrea să fie slab, să se încline în faţa ei, să se lase învins din start, şi să se mulţumească doar cu mila şi compasiunea celorlalţi, renunţând la orice încercare de a mai face ceva
Primul pas în gestionarea corectă a suferinţei este ACCEPTAREA ei. Oprirea NEGĂRII agresive, a „ascunderii sub covor” a neîmplinirilor. Da, să acceptăm că suferim, şi să permitem emoţiilor negative să iasă la suprafaţă. Permitem adversarului să iasă în câmp deschis, îl acceptăm aşa cum este, şi ne PREGĂTIM de confruntare.
Doar aşa se poate învinge, PREGĂTINDU-TE!!! Pentru că odată început procesul de pregătire, mai devreme sau mai târziu vom fi gata de ACŢIUNE, şi determinaţi să învingem!
Un vechi proverb chinezesc spune că o călătorie de 1000 de mile începe cu un singur pas... Iar acest prim pas este tocmai confruntarea cu noi înşine. Moment dificil, amânat mereu, sub pretextul că nu avem timp. Şi reprimat prin muncă intensă, prin grabă autoindusă, prin agitaţie. Toate cu un singur rol, mascarea şi evitarea momentului confruntării, şi AMÂNAREA luptei cu noi înşine.
Iar vacanţa de sărbători e un răgaz... Alergătura se opreşte, munca intensă e înlocuită cu repaosul, şi gândurile ascunse, reprimate, îţi ies la suprafaţă. Sunt tot mai greu de mascat.
Acum poţi alege, le priveşti, le analizezi, le ACCEPŢI... „vorbeşti” cu ele, lucrezi la ele. Sau găseşti alte metode de a le reprima TEMPORAR, amăgi, re-ascunde sub covor?
Excesele de orice fel (somn, mâncare, alcool, ţigări) arată că dorinţa de evadare dintr-o realitate dureroasă este încă acolo.
Opreşte-te o clipă, şi meditează la viaţa ta. Fii sincer cu tine însuţi, şi fă-ţi o scurtă autoanaliză. ACCEPTĂ-TE aşa cum eşti, cu bune şi rele. Şi PREGĂTEŞTE-TE să începi o viaţă nouă.
Ştiu că faci asta la fiecare sfârşit/început de an... dar acum fă-o cu adevărat. Ai acces la informaţii despre acest subiect, ai cărţi, ai internet, şi ai acum acces şi la LIFE COACHNG, care te poate ghida în această direcţie. Dacă, (şi numai dacă!) eşti deja pregătit(ă).
De confruntarea cu SUFERINŢELE din interiorul tău. Tu eşti PREGĂTIT(Ă)?
Comentarii