O alegere importantă

     În condiții de stres, noi avem de ALES mecanismul adaptativ cu care reacționăm. Putem decide să suferim, să negăm dificultățile, să mascăm greutățile, sau să acceptăm că e de lucru la propria noastră persoană.

     Azi, stresul e omniprezent, mai ales în orașe, și gestionarea lui devine o artă. Pe care școala românească a omis să o predea.

     Organismul nostru are mecanisme de gestionare eficientă a stresului, dar anturajul ne dă exemple suficiente de moduri disfuncționale prin care putem masca oarecum, cel puțin temporar, efectele stresului prelungit. Adică să folosim niște surogate, care ne ajută doar pe moment să uităm unele suferințe, sau măcar să le ascundem.

     Mascarea temporară este eficientă exact ca și Algocalminul în cazul durerilor de dinți. Simptomele dspar temporar, chiar dacă rămân cariile. Și in timp, cantitatea de medicament necesară pentru un efect temporar va fi tot mai mare. Pana la momentul in care nici Algocalminul nu mai are efect, și stomatologul e soluția.

     Însă la stres, noi neglijăm importanța combaterii lui. Și a alegerii unui mecanism corect de gestionare. Degeaba maschez simptomul, sau atenuez temporar din el, dacă rămâne activă cauza!

     Și aici intervine DECIZIA mea de a mă pune cu burta pe carte, de a ALEGE să învăț ceva util MIE, sau să amân asta, și să fiu de folos ALTORA ca și până acum, sacrificându-mi sănătatea doar pentru ei.

     E interesant să constați câte știi despre mașini, telefoane, calculatoare și mii de alte chestii utile la locul de muncă (și în principiu de folos ALTORA), și cât de puțin știi despre TINE, despre modul de funcționare al minții tale, și de gestionare a stresului. De creare a fericirii tale.

     Tu ce alegi? Să fii conștient, să ai ochii deschiși, sau să fugi de o realitate incomodă, folosind subterfugii, măști, artificii?