Eşti îndemnat mereu să îţi cauţi vocaţia, să alergi în căutarea ei. Însă noţiunea de vocaţie e încă neclară pentru cei mai mulţi. Adesea, e confundată cu profesia. Şi confuzia aparţine şi adulţilor, nu doar adolescenţilor ce încă îşi caută şi ei sensul vieţii lor. Cuvântul vocaţie vine din latină, şi înseamnă chemare.
Vocaţia nu are legătură cu profesia, cu venitul lunar, cu banii sau cu diplomele obţinute. Şi nici cu activitatea ta de fiecare zi. Pare mai degrabă legată de pasiune. De entuziasm. De plăcerea de a face lucrurile preferate. De energia pe care tu o investeşti în ceea ce faci. Fără legătură imediată cu veniturile obţinute.
Istoria ne arată că mulţi pictori celebri, cu reală vocaţie pentru pictură, au murit săraci, deoarece nu reuşeau să vândă propriile opere, care acum valorează milioane de dolari. Ei aveau vocaţie reală! În opoziţie cu ei, azi e plin de artişti neînţeleşi, cu diplome, acreditări şi expoziţii costisitoare. Susţinuţi de diverse instituţii. Însă lipsiţi de o reală vocaţie!
La fel stau lucrurile în majoritatea profesiilor. Diplomele se obtin azi tot mai uşor, şi multe persoane complet lipsite de vocaţie aleg profesii bine plătite. Care însă devin o povară pentru ei. În lipsa pasiunii, entuziasmului, aptitudinii şi dorinţei reale de a progresa, profesia poate deveni o închisoare. Faptul că e un mod de a câştiga mai mulţi bani nu schimbă cu nimic datele problemei.
La început, vocaţia ta apare sub forma unui simplu hobby. Poate fi doar o pasiune, o activitate extraprofesională. Care nu aduce venituri. Şi care uneori nici nu te duce la gândul că poate fi profitabilă din punct de vedere financiar. Însă activitatea respectivă te va entuziasma atât de mult, încât vei dori să afli detalii. Să te implici mai mult. Să studiezi mai mult. Să cauţi informaţii noi. Să devii mai curios, mai motivat. Şi să treci la acţiune cu uşurinţă.
În acel moment, simţi că ai găsit vocaţia ta. Puterea de a merge înainte, de a căuta răspunsuri, informaţii noi, de a căuta persoane competente care să te ghideze, îţi arată clar că eşti pe drumul tău.
Iar confirmarea vocaţiei se face simplu. Dacă eşti capabil să faci acea activitate ca voluntar o perioadă mai lungă de timp, fără să fii remunerat, şi fără să simţi un efort deranjant, înseamnă că ai găsit vocaţia ta. Iar lucrurile se mişcă de la sine, fără ca să fie nevoie de un efort de voinţă din exterior.
Sau cum spunea Thomas Merton, vei şti că ţi-ai găsit vocaţia când vei înceta să te întrebi din ce să trăieşti, şi vei începe pur şi simplu să trăieşti.
Comentarii