De ce iubim nesănătos şi dependent?

              Prea des aud povestea asta! Cum că el e sufletul pereche, că nu mai poate trăi fără el, sau că deşi el se comportă mizerabil şi pleacă la alta (!) ea tot îl iubeşte! Că el o ignoră, o înjură, o loveşte, dar ea nu îl poate părăsi, sau el este excesiv de gelos deşi nu are motive, e violent, dar ea îl acceptă aşa cum e pentru că ea nu ar putea trăi fără el!

                Însă problema este oare doar la el? Dependenţa şi imaturitatea emoţională este la ea, deoarece ea este cea care alege să fie prizoniera unei iluzii. O pretinsă dragoste, toxică şi violentă, de care ea nu se mai poate lipsi! Ba mai mult, ea îmi cere mie să o ajut să ÎL SCHIMBE PE EL! Doar fac hipnoză, iar dacă o învăţ şi pe ea unele tehnici de hipnoză, poate ea reuşeşte să îl schimbe! Pentru că aşa nu se mai poate, dar nici să părăsească relaţia toxică nu concepe. El trebuie să se schimbe! Pentru că aşa îşi doreşte ea! Părerea lui nu mai contează pentru ea, este clar că el se comportă mizerabil, şi deci asta e soluţia, comportamentul lui trebuie neapărat schimbat!

               Însă asta deja sună a magie neagră! Cum poţi tu să modifici comportamentul şi viaţa cuiva FĂRĂ ACORDUL lui? Dar ea nu îşi face griji în această privinţă! Este hotărâtă! Şi nu pricepe de ce nu vreau să o ajut, că doar sunt expert în tehnici de persuasiune!

                Iar ea... ea refuză adesea să discute alte variante. Nici nu vrea să audă că problema nu e doar la el, ci şi la ea! Că ea este cea care se agaţă cu disperare de un EL la fel de disperat, de incoerent, de violent sau incapabil să o aprecieze pe ea. Un el care refuză orice discuţie, fie şi o discuţie banală, darmite o schimbare radicală! Un el care o respinge, o desconsideră, şi nu o respectă! Şi care încearcă periodic „alte variante”, deoarece în imaturitatea lui emoţională, are nevoie de o validare permanentă a masculinităţii sale!

                Iar ea ţine cu dinţii de el, deşi simte că el e distructiv. El se autosabotează sistematic, şi ea face la fel, agăţându-se de el! O adevărată dependenţă de o toxină! Doar că drogul nu e chimic, ci e un comportament abuziv, la fel de distructiv ca şi substanţa. Orice exces duce la intoxicare, şi a te agăţa de un om care te respinge este un exces! O autosabotare! O obsesie! O negare a unei realităţi evidente!

                Ce pot face eu? (Magie nu fac!). Să îi spun verde în faţă că problema este la PERCEPŢIA EI, nicidecum la realitatea lui! Dacă nu pricepe, este liberă să îşi continue drumul spre nefericire. E alegerea ei, şi eu o respect! Dacă înţelege totuşi măcar parţial, cum stau lucrurile, îmi cere să o ajut, şi ne punem AMÂNDOI pe treabă! Muncim cot la cot! Şi începem cu repararea STIMEI DE SINE. (Mi-am făcut lucrarea de licenţă pe acest subiect!). Pe care o consider o FUNDAŢIE a vieţii personale, pe care putem construi mai târziu cariera, familia, relaţiile armonioase. Fără fundaţie, orice tentativă de a construi ceva este inutilă. O construcţie pe nisip se va prăbuşi rapid.

                Şi învăţăm să ne apreciem, să ne valorizăm, să înţelegem că pentru a fi fericiţi nu avem neapărată nevoie de sprijinul unei anumite persoane. Că fericirea se creează în INTERIOR, şi că EXTERIORUL, oamenii din jurul nostru, sunt doar o reflexie interiorului nostru.

                Dacă atragi oameni de slabă calitate, suferinzi, e un semn clar că suferi şi tu, că ai o părere proastă despre tine, că te devalorizezi, că ai convingerea disfuncţională că meriţi să fii călcat în picioare.

                Dacă însă lucrezi la stima ta de sine, şi îi creşti treptat, sistematic nivelul,  vei constata într-o zi că şi EXTERIORUL tău reflectă schimbarea ta. Că oamenii din jurul tău devin diferiţi, că atragi o altă categorie de persoane, care te respectă, şi că profesional începi să observi şi alte oportunităţi. Iar dependenţele nu mai sunt atât de importante pentru viaţa ta. Fie că e vorba de ţigări, cafea, alte substanţe, sau persoane la fel de toxice. Acum te valorizezi mai mult, te cunoşti mai bine, şi ai o autonomie personală mai largă. Ţi-ai recăpătat libertatea. Şi poţi alege CONŞTIENT persoanele, activităţile şi scopurile spre care îţi vei îndrepta pe viitor atenţia.