10 mituri demontate despre psihologi

1. Psihologul lucrează în special cu oameni bolnavi psihic? De fapt, psihologul poate să lucreze doar cu clienţi (nu pacienţi!) „subclinici”, coerenţi, logici, cu care se poate discuta. Folosind în principal CUVINTELE ca mijloc de tratament, psihologul poate fi inutil dacă pacientul e incoerent, delirează, halucinează, e sub influenţa alcoolului, medicamentelor sau a altor substanţe! Pentru ca o LOGOTERAPIE (vindecare prin folosirea cuvintelor) să aibă efect, este nevoie de implicarea şi participarea ambelor părţi, psiholog şi client! Mai mult, o inteligenţă sub medie sau o capacitate redusă de comunicare îl poate dezavantaja mult pe beneficiarul acestor servicii!
2. La psiholog se duc doar cei care deja sunt bolnavi? Nu, aceştia merg la medicul psihiatru! Psihologul are un rol important în PREVENIREA îmbolnăvirilor. Atât mentale, cât şi fizice! Persoanele care trec prin momente critice, probleme existenţiale, căderi temporare nu sunt bolnave psihic! Oricare dintre noi poate suferi SUFLETEŞTE în urma unor decepţii, despărţiri, pierderi, doliu, concedieri sau eşec profesional! Poţi rata un examen, avea un accident, te poţi teme de o îmbolnăvire, sau poţi trece prin situaţii traumatizante!  Asta nu înseamnă că te-ai îmbolnăvit de nervi, ci doar că poţi fi dezechilibrat pe moment, temporar, şi că vei avea nevoie de TIMP pentru a DEPĂŞI momentele critice. În astfel de momente, orice sprijin SPECIALIZAT din exterior este necesar, şi foarte important! Traumele pot rămâne active multă vreme, chiar toată viaţa, şi pot deteriora starea de sănătate a cuiva într-un mod imperceptibil, din interior! Pierderea sănătăţii mentale fiind un proces lent, treptat şi nesesizat la început!
3. Psihologul tratează doar boli psihice? Psihologul ia persoana ca un întreg, ca un ansamblu funcţional. Orice afecţiune fizică poate avea urmări şi pe plan sufletesc! Şi invers, suferinţele sufleteşti vor avea efect asupra corpului! Unele afecţiuni, cum sunt ulcerul, diabetul, şi chiar cancerul au o importantă componentă psihologică! Iar dacă se acţionează asupra suferinţelor sufleteşti, se îmbunătăţeşte capacitatea sistemului imunitar al întregului organism de a face faţă oricărui tip de îmbolnăvire! Până şi sensibilitatea la răceală este uneori semnul unei incapacităţi a organismului de a lupta eficient cu viruşii, datorită unei sări de stres prelungite! Iar stresul se gestionează eficient sub ghidarea unui psiholog.
4. Psihologul îţi dă sfaturi? Psihologul ştie că tu eşti singurul capabil să iei DECIZII corecte, şi să faci ALEGERILE potrivite pentru tine! El te va ghida treptat, şi te va încuraja să procedezi astfel! Fără să intervină cu sfaturi în viaţa ta! Fiecare este specialist în propria lui viaţă! Tu ştii, la nivel inconştient, care sunt soluţiile potrivite pentru tine, însă deseori ai ezitări, reţineri, temeri de a aplica aceste soluţii, de a nu deranja alte persoane, de a te sacrifica pentru altcineva. Soluţiile corecte pentru tine vor ieşi la iveală din interiorul tău! Fără să fie nevoie de sfaturile altcuiva!
5. Psihologul îţi poate răspunde la întrebări? Psihologul este deseori abordat de cunoscuţi, pentru a răspunde unor întrebări. Însă în majoritatea cazurilor, răspunsul la întrebările tale este PERSONALIZAT, potrivit doar personalităţii tale. Rareori există răspunsuri GENERAL VALABILE care să se potrivească perfect problemelor TALE! Din acest motiv, pentru a fi capabil să răspundă unei întrebări, psihologul are nevoie de investigaţii de durată! Care presupun ore întregi de dialog. Nu întâmplător, dacă adresezi o întrebare unui psiholog, vei constata că acesta îţi răspunde cu o avalanşă de alte întrebări! Este ca şi cum aş întreba un mecanic auto care este cauza unui zgomot, a unor bătăi care se aud la maşina mea. Pentru un răspuns clar, mecanicul va avea şi el nevoie de o mulţime de investigaţii şi întrebări suplimentare! Deşi motorul maşinii este un sistem de mii de ori mai simplu decât creierul uman!
6. Psihologii sunt toţi la fel, au numai facultatea de psihologie? De fapt, psihologul mai face formări profesionale DUPĂ ce termină studiile universitare! După cei 3 sau 4 ani de facultate, urmează un masterat de doi ani sau o formare în psihoterapie, de 3-4-5 ani! Există mai multe domenii în care se fac masteratele – clinic, organizaţional (muncii), educaţional, transporturi. Iar formările în psihoterapie sunt de ordinul sutelor! Fiecare şcoală este diferită, profesori diferiţi, idei specifice. Chiar dacă la bază multe concepte sunt identice, diferă într-o oarecare măsură modul de lucru, orientarea, denumirea (psihanalitică, cognitiv-comportamentală, existenţială, experienţială, umanistă, pozitivă, sistemică, strategică etc.)
7. Psihologul îmi dă teste şi îmi pune diagnosticul? Această sarcină revine doar psihologului CLINICIAN, care are ca rol diagnosticarea cât mai exactă a afecţiunilor, pentru ca medicul psihiatru să poată stabili un tratament medicamentos cât mai potrivit. Însă uneori persoanele care apelează la psiholog au nevoie doar de CONSILIERE de specialitate, de sprijin temporar pentru a fi capabile să depăşească mai uşor unele SITUAŢII critice. În acest caz, testarea psihologică şi diagnosticul clinic pot fi irelevante. O specializare în consiliere sau psihoterapie a psihologului (pe care îl numim psihoterapeut) este mai importantă în aceste cazuri decât simpla abilitate de a pune diagnosticul clinic. Psihoterapeutul se va orienta spre REZULTATE, spre starea de bine a clientului, fără a pune neapărat un diagnostic detaliat.
8. Pot să merg la oricare psiholog, nu contează alegerea mea? Alegerea psihologului potrivit personalităţii tale este extrem de importantă, deoarece succesul sau insuccesul terapiei depinde de o muncă de echipă! La fel cum există o chimie între antrenor şi sportivul pe care îl antrenează, este necesară şi construirea unei relaţii terapeutice potrivite dintre psiholog şi client (nu pacient!). Dacă ce doi reuşesc să FORMEZE această echipă, o ALIANŢĂ, şi să colaboreze, şansele de succes cresc! Iar dacă această colaborare se dovedeşte a fi dificilă, şi există nepotrivire de caracter, de idei, clientul este liber să caute alt psiholog, cu alt tip de personalitate!
9. Pot alege psihologul pe baza recomandării unei alte persoane sau la întâmplare? După cum am arătat mai sus, abilitatea de a forma o echipă, de a coopera, este esenţială. Dacă în cazul psihologului CLINICIAN aceasta contează mai puţin, aplicarea unor teste fiind identică la fiecare, la consiliere sau psihoterapie este ESENŢIAL să existe o „chimie” potrivită. Din acest motiv aş recomanda căutări, cercetări, schimbări, până când se ajunge la persoana potrivită, care oferă terapia potrivită personalităţii clientului! Personal, consider că alegerea psihologului potrivit pentru consiliere sau psihoterapie se poate face mai repede şi mai uşor ONLINE, citind site-ul acestuia, prezentarea sa, vizionând filme sau ascultând materiale audio cu acesta. Astfel clientul poate să-şi facă o imagine clară despre stilul, modul de lucru sau personalitatea psihologului cu care ALEGE să lucreze, încă dinainte de primul contact!
10. Psihologul mă poate ajuta să parcurg un proces de dezvoltare personală? Un proces real, autentic în direcţia dezvoltării personale poate fi făcut în cadrul procesului consilierii sau psihoterapiei. Mulţi traineri care pretind că oferă dezvoltare personală au de fapt competenţe reduse în domeniul psihologiei, excelând mai mult în marketing, vânzări, persuasiune, branding sau mişcare scenică, vorbit în public. Astfel că dezvoltarea personală autentică necesită un specialist cu cunoştinţe temeinice de psihologie. Odată începută o relaţie terapeutică la psiholog, procesul de dezvoltare personală este de la sine înţeles. Fără să fie nevoie să vorbeşti în public, poţi să începi să fii atent la TINE, la propiile tale emoţii, la stările tale, pe care înveţi să le controlezi, să le ajustezi situaţiilor sociale. Primeşti astfel şi abilităţile sociale necesare în relaţiile interumane. Şi parcurgi alături de psihologul tău un proces de dezvoltare personală autentic!